© BiancaModeratorDin: Bucuresti
Postari: 1185
|
|
Trece o zi. Trec doua zile. Trece o saptamana. Doua. O luna. M-am ferit ca sa o mai intalnesc, imi era rusine de fapta mea si inca ma mai gandesc cum de am avut atat curaj in acel moment. Inca imi mai aduc aminte privirea inmarmurita, speriata si nervoasa pe care o avea atunci cand m-a vazut. -O, Spank, baiete! Ce ma fac? Nu am luat examenul pe care l-am dat, iar gandul imi este numai la ea! Ce ma fac? Am deschis televizorul si am lasat pe canalul de stiri. Imi pregateam ceva de mancare, iar din sacul unde ii tineam mancarea lui Spank ii torn in castronul lui. Il strig, iar el apare imediat in usa bucatariei. Cum isi vede castronul plin cu mancare, vine lacom si incepe sa manance cat mai repede. -Fii linistit, nu am de cand sa-ti iau mancarea.ii spun si el se uita la mine, apoi impinge castronul cu labuta, ca si cum ar fi vrut sa-mi dea si ca nu asta era intentia lui, adica sa-si pazeasca mancarea de mine, ci doar ii era foarte foame. -Apreciez gestul tau.ii zambesc, apoi il mangai pe cap si il pup. Am prajit niste bucati de piept de pui in unt, am facut o salata unde am pus bucatile, am turnat niste sos balsamic si am deschis o sticla de suc din care am turnat intr-un pahar. M-am pus la masa. Aveam de gand sa ajung si la cursuri, asa ca m-am grabit si intr-un sfert de ora am terminat. Mi-am pus caietele intr-o geanta si am fugit pe usa. Am mers pe jos. Era o zi de primavara frumoasa, cu soare. La celebra intersectie, pe care, in mod ironic, o iubesc enorm, o vad pe partea cealalta a strazii. Era imbracata intr-o fusta, ii statea foarte frumos, avea niste picioare potrivite, un tricou si un hanorac verde care de potrivea cu balerinii ce-i avea in picioare. Asa de simpla. Cand ma vede, ridica capul mai sus, imi face semn cu mana si se aseaza pe o banca. Asteptam nerabdator sa traversez. Nu se mai face odata verde!!! Bingo!! Am alergat si am ajuns imediat langa ea. Nu am zis nimic, mi-am pierdut cuvintele. -Nu te inteleg deloc...,imi spune incet si-si ridica privirea spre mine. Eu stateam in picioare in fata ei, iar ea pe banca. -La ce te referi?o intreb si ma asez langa ea. -Nu vreau sa te mint, esti un necunoscut care se holbeaza la mine cand merg pe strada. Sunt speriata, mi-e frica de tine!spune repede si-si intoarce privirea in alta parte. Este asa de...imi place cum vorbeste. Imi plac oamenii care spun ce simt, darn u asta era intentia mea, de a o speria. -Nu doream sa am o asa influenta asupra ta... -Ce influenta ca m-ai zapacit! -Te-am zapacit?o intreb si ridic o spranceana. -Te caut de foarte multa vreme, de cand mi-ai distrus intalnirea cu iubitul meu cu care faceam destul de mult timp impreuna. Acum nu mai vrea sa mai auda de mine pentru ca el crede ca eu il insel cu tine! Si asta numai si numai din cauza ta! Ce te-a apucat? Vrei sa ma indepartezi de apropiati si sa vina momentul potrivit sa ma iei si sa ma violezi sau altceva? Ti-am zis, mi-e frica de tine. Wou, frate!! Nu credeam ca asta e pararea ei despre mine. Daca tot vorbesc cu ea, iar relatia dintre noi, care nu exista de fapt, este asa de proasta, ma gandesc sa remediez situatia. Nu ma asteptam sa ma opreasca pe strada si sa inceapa sa tipe la mine. Nu o credeam asa de...intepata? Nu este cuvantul potrivit dar singurul care imi vine acum in minte. Lexicul meu este destul de mic atunci cand sunt prin preajma ei deoarece nu ma pot gandi la nimic altceva decat la ea si la farmecul ei. -A fost un gest necugetat din partea mea. Daca vrei pot vorbi eu cu baiatul acela... -Un gest necugetat?! Doar atat imi spui? Sufar enorm dupa el.imi spune si-si sterge lacrimile de pe obraji. Doar o priveam cum isi cauta repezita prin geanta un pachet de servetele. -TU!!!tipa deodata la mine. Nu vreau sa te mai vad!!si incepe sa planga si mai tare si sa se zbata, asa ca ma apropii de ea si o iau in brate ca sa inceteze. -Lasa-ma, te rog, lasa-ma!imi spune printre sughituri. -Nu am vrut sa te fac sa suferi, niciodata nu am vrut asta. Imi doresc sa te vad fericita iar eu sa mi te pot scoate din minte... Se indeparteaza usor, insa mainile mele raman in jurul ei. Ma privea. Ochii ei albastri erau plini de lacrimi. Chiar si asa, era foarte frumoasa. Ma ia in brate si-si pune capul pe pieptul meu. -Mi-e dor de el...,imi spune si isi sterge ochii de lacrimi. -Imi pare rau...,ii raspund si-mi sprijin barbia de capul ei.
_______________________________________ Cititi Regulamemntul!
|
|