 LeeLoo~*CoOl*~Din: Wonderland
Postari: 349
|
|
mersi m-am chiorat vreo jumate de ora sa le gasesc..... 
ok pun pt voi doua:.....
Iarna… Anotimpul alb, cristalin si pur…
Numele meu este Emily Rose, am 17 ani-defapt am 16 dar peste o luna fac 17- si stau impreuna cu bunicii mei ,din pacate parintii mei s-au stins prea devreme din viata. Pana acum am trait o viata fericita si linistita alaturi de bunici, mergeam la scoala, aici, in orasul in care traiam, o provincie din Romania...O pata de latina intr-o mare slava... Cum ziceam eu... Nu ma mandresc cu tara mea... Nu e faptul ca este mica sau k este saraca, ci faptul ca este murdara si corupta... Dar am deviat de la subiect, acum sa revenim... Totul a fost bine si frumos pana intr-o seara, cand totul s-a schimbat...
Sunt in casa bunicilor, unde focul arde mocnit in soba, bunicul sta cu motanul pe brate si citeste o carte, bunica imi croseta un nou fular, iar eu stateam in fata ferestrei si priveam afara. Prin geamul inghetat, fiecare fulg vrea sa-mi spuna povestea sa prin dansul florilor de gheata... In fata mea se intinde oceanul alb, ca printr-o vraja ma atrage spre padurea de la marginea orasului. Ma ridic de pe scaun si le spun buncilor ca ies la o plimbare, binica imi aproba dand din cap, iar bunicul e prea captivat de carte. Ii sarut pe amandoi pe obraz de ramas bun, imi iau geaca mea neagra si ies afara...
Ma scufund in neaua alba si fragila, vantul adia, fulgii inca isi jucau rolul in piesa iernii, iar padurea dormea sub plapuma rece de nea. Ma indrept spre padure de una singura, dar tentatia e prea mare ca sa ma pot opri, sunetul etern al padurii ma cheama la ea. Inaintez catre dansa, fulgii de nea imi mangaiau fata, era ca atingerea mamei-ce dor mi-e de mama din pacate soarta i-a luat prea devreme pe ai mei-blanda si dragastoasa, iarcantecul vantului imi alina orice sentiment de teama sau neliniste. Din cand in cand se mai auzea urletul zbuciumat si lung al lupilor infometati. Brazii inalti ca niste giganti, ce strajuiau intrarea in padure, ma priveau de sus, superiori mie prin ani si prin inaltime, haina alba de nea ii ocrotea de viscolul salbatic de iarna ce se apropia. Un ghem de nea topaia de colo-colo, m-am apropiat sa vad ce era... Era un iepuras cu nasul roz, cu blana de un alb orbitor-un alb ce-l intrecea si pe cel al zapezii-era zgribulit si speriat, fugea de furtuna ce urma sa vina.
Eu inc ama indreptam parca hipnotizata spre padure, vantul se intetea, dansul fulgilor de nea era mult mai vulcanic si salbatic, vantul ii juca precum un papusar pe marionetele sale. Ma adancisem tot mai mult in padure, este intuneric, sunt inghetata si mi-e frica, mergeam cu ochii in pamant... Numai luna mi-e partenera, ca in fiecare seara cand stau in fata ferestrei si plang...
_______________________________________
My fic: Sinfonie in alb
My favourite caracters: EDWARD & JACOB [:X] Emmet, Alice, Jasper.
|
|
)... Am incercat s-o fac cat mai realista dar nu prea mi-a iesit in unele parti... O parte din sentimentele si comportamentul ei ma reprezinta...Astept parerile voastre...
)
.....
