alexy_TH
~*WirkLicH*~
Din: Botosani
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 565
|
|
- Ciudat, cand te supara, devine „fata mea ”, murmura . Ce s-a intamplat, Kathy ? De ce nu vrei sa vii ? Nu ti-e deloc foame / Kathrina se repezi la el ca la un salvator si il imbratisa. - ba da ! Doar ca urasc aceasta rochie si acesti pantofi , dar cel mai mult ma ingrozeste gandul ca va trebui sa stau la masa cu multi nobili si oameni importanti si va trebui sa palavragesc plina de amabilitate cu ei . Frank o trase in joaca de par. - Iti multumesc ca n-ai spus cat de mult iti urasti sarmanii parinti , demni de mila. Kathrina medita putin. - nu, pe voi nu va urasc. Cel putin, nu intotdeauna, adauga cu un zambet strengar. - Ah, ce consolare, spuse Irene si ii puse pe umeri haina scurta , alba, de hermina. - trebuie neaparat sa merg la Sierkshagen ? se revolta fata. Priviti-ma cum arat ! Prima rafala de vant ma va arunca pe tarlaua de langa sosea. - Seara este linistita si nu e nici urma de vant , spuse frank vesel. Deci , acest pericol nu exista. Arati minunat, draga mea. - Chiar asa ? Kathrina isi privi surprinsa picioarele ,care , in pantofii aceia delicati , pareau ca nu-i apartin. - La drum ! spuse Irene si deschise usa. daca mai stam mult , voi muri de foame , mai adauga ea. Kathrina isi urma mama, care era extrem de eleganta , ca intotdeauna. Sierkshagen era doar la un sfert de ora de Sf. Hubertus. Daca despre familia Eschenbach se putea spune ca este instarita, proprietarii Sierkshagen-ului erau de-a dreptul putred de bogati. Conacul era atat de frumos amenajat , incat dadea impresia ca nu e locuit. Totul arata ca un decor de film. Nu e de mirare ca lumea considera o onoare deosebita o invitatie la Sierkshagen. Seara era linistita. Adia un vant usor , abia simtit, iar cerul senin. Kathrina isi spunea ca s-ar fi simtit mult mai bine in seara aceea daca aar sta sub cerul liber, jucandu-se cu caii, sau visand, in locul ei preferat din gradina uriasa , sub batranul par. Avea presimtiri rele in privinta petrecerii din seara aceea . Cand irene si frank , insotiti de fata lor, isi facura intrarea in uriasa sala de mese , pentru cateva secunde se facu liniste.Desigur , toata lumea ii cunostea, in mod deosebit pe Irene , fiindca nu trecea zi in care sa nu participe la un bal de binefacere, la vreun concert, expozitie sau cursa de cai. Cat despre kathrina Eschenbach, pe ea o cunosteau mai putin, caci putea fi vazuta rar in compania mamei sale. Gurile rele spuneau ca din cauza uraciunii ei. Ii intampina stapana casei. Il lasa pe Frank sa-i sarute mana, o saruta pe Irene pe obraz si schimba cateva cuvinte cu Kathrina. Le facu apoi cunostinta cu oaspetii care erau pentru prima data la Sierkshagen. Irene inclina usor capul catre cei proaspat intrati in acest cerc select. kathrina ,care statea tot timpul cu cativa pasi in urma parintilor , se opri la un moment at , neajutorata. Evident, nu avea habar despre ce trebuia sa faca. Ceilalti invitati aveau motive sa intrebe cine era aceasta fiinta nesigura , rosie in obraji si ce cauta acolo. Irene se intoarse spre ea. - Pentru numele lui Dumnezeu, Kathi , asaza-te undeva ! ii suiera , furioasa. In acel moment , in fata fetei se opri un tanar , care se inclina respectuos. - Presupun ca sunteti domnisoara Eschenbach. - Fara nici o indoiala , murmura fata. Tanarul ii zambi si o pofti galant sa se aseze pe un scaun. Fata se lasa pe scaun , oftand adanc. Lui Irene ii veni sa intre in pamant cand vazu zambetele rautacioase ale celor din jur. Ii arunca fetei niste priviri incarcate de repros , dar fara efect. - Stiam ca asa se va intampla, sopti Irene la urechea sotului ei, cand isi reluara discutiile. Kathy ne face de rusine. Ar fi trebuit s-o lasam totusi acasa ! - Ce ai cu ea ? intreba Frank , dand nemultumiti din cap. Doar se poarta de-a dreptul exemplar. Kathrina se straduia sa fie draguta. Raspundea amabil intrebarilor care ii erau adresate, abia gusta din bunatatile de pe masa, refuza, multumind politicos , tigarile intinse de vecinul din stanga si nu se atinse de bauturile tari. Frank era fericit. - Ei , vezi , spuse cand ajunsera la desert, cand vrea , fata noastra stie sa se poarte. Cred ca tu esti cea care o enervezi intotdeauna cu nesfarsitele tale observatii. - Tot ce-i posibil , raspunde irene , in timp ce savura inghetata ornata cu fructe flambate. Dar nu am de ales. Kathrina este ca o bomba cu ceas ; simt ca este gata in orice clipa sa explodeze. Intre timp , Kathrina isi privi pe ascuns ceasul. Isi scosese de mult pantofii din picioare si isi dezmortea usurata degetele picioarelor. se intreba cum puteau celelalte fete sa umble in asemenea instrumente de tortura , ba chiar sa danseze in ele - ea, in orice caz, nu rezistase nici un sfert de ora cu acei pantofi in picioare. Hilda von Below se ridica de la masa. Toata lumea facu la fel si o urmara in salon, unde doamnele fura servite cu cafea, iar domnii , cu tigari si trabucuri.
_______________________________________
|
|